Femeia si fericirea

Cu ceva timp in urma, imi spunea o prietena, citez: "abia astept sa scrii tu despre iubire, relatii...etc." Despre iubire nu stiu daca stiu sa scriu. Iubirea a ajuns ceva atat de rar incat, peste cativa ani s-ar putea sa nu ne mai aducem aminte nici macar cuvantul iubire. Sau poate ca mi-ar trebui o stare mai speciala pentru a scrie despre iubire. Dar despre relatii..... hmmm... probabil ca as putea scrie in fiecare zi. Si mai ales, despre femeile din aceste relatii! :)) In cele mai multe relatii, exista femeia care crede ca a fost nascuta doar pentru folosul umanitatii.
"Eu vreau sa fiu corecta'' Intrebare: dar cu tine insati, cand ai de gand sa fii corecta?
"Eu vreau sa-l ajut" Sa-l ajuti la menaj?!! Sau la ce?!
"Il iubesc si nu pot trai fara el" Draga mea, dar inainte de el erai moarta?!
"Emotional, sunt dependenta" Traim intr-o era avansata, dependentele sunt vindecabile!
"Este tatal copiilor mei" Asta imi place cel mai mult si mereu intreb: daca faceai copii in eprubeta, traiai toata viata cu eprubeta?!! =))
"Fara el n-am aer" Suni la 112 ca e gratis si vine nenea ala cu tubul de oxigen!
Apoi exista femeile care se straduiesc din rasputeri sa fie nefericite pentru orice tampenie care le trece prin minte.
"Nu mi-ai adus flori de ziua mea" si plange o saptamana pentru asta. Dragutza, zii mersi ca si-a adus aminte ca e ziua ta! Florile vor veni odata cu amanta, ca are ea grija!:))
"Nu m-ai scos in oras de 6 luni'' iara scandal o saptamana. Femeie, dar nu stii drumul spre oras si singura?!! Te asigur ca e mai distractiv cu fetele si nici nu risti sa fii uitata pe undeva.
"Ai venit cu 5 minute mai tarziu decat trebuia'' cu o mutra lunga pana in pamant. Cine spune ca trebuie sa-l astepti?!
"Prietenii tai nu-mi plac!" Normal, ca de-aia sunt prietenii lui si nu ai tai! Daca erau si prietenii tai, fii sigura ca ii placeai!:))
Dupa aia vin femeile care traiesc o viata intreaga convinse de ideea ca ''doar un barbat'' poate sa faca aia sau ailalta. Deci e musai sa ai unul pe langa casa omului, chiar daca mereu este nevoie sa chemi tamplarul, electricianul, instalatorul... etc sau face chiar ea totul, iar respectivul barbat nu foloseste decat pentru decor!
Si putem vorbi la nesfarsit despre motivele pentru care exista unele relatii. Mai simplu spus, exista mii de motive, unele intemeiate, altele neintemeiate, pentru care femeia este nefericita intr-o relatie, dar nu renunta la aceasta. Mai mult, nu face nici cea mai mica schimbare in ceea ce o priveste! De ce unele femei sunt asa? Habar nu am, dar tare as vrea sa aflu raspunsul! Aud mereu: ''m-am saturat!" As vrea sa le cred ca s-au saturat, dar nu pot. Eu stiu ca un om satul se ridica de la masa sau macar da farfuria de-o parte! Dar cand vad ca ele se aseaza mai bine sau chiar mai cer o "portie''.... nu pot sa cred.
P.S. Revin cu acest P.S. la cateva minute dupa publicarea acestui articol, pentru ca am gasit pe acest site niste raspunsuri care se aplica foarte bine si in relatii. Mai mult, raspunsurile vin de la un copil de 10 ani si cred ca sunt binevenite pentru toata lumea in general si pentru multe femei in special. Ce scrie acolo, ar trebui citit si rascitit, pana cand mintea va reusi sa inteleaga de unde vine ceea ce numim nefericire si de ce avem o viata pe care nu o dorim! Desi necesita un pic de timp, incercati sa nu va limitati numai la ce am scris eu, cititi si ce a scris el, merita!

ESENTIALUL

''Drumul drept'' s-a nascut dintr-o intrebare. Si are intrebari. Dar cum era de asteptat, n-a primit si raspunsuri :)) Ceea ce era mai important a fost ocolit cu atentie! Mai rau chiar, nu cred ca esentialul ar fi fost vazut nici cu microscopul! :)) Tot ceea ce s-a vazut a fost o atee care il neaga pe Dumnezeu, o persoana care iese din tipare... etc. Intrebarea nu era despre existenta sau neexistenta lui Dumnezeu. Intrebarea mea era: DE CE INTOTDEAUNA CEL CARE CREDE IN CEVA SAU CINEVA, SE SIMTE OBLIGAT SA CONVINGA PE ALTCINEVA CA DOAR ACOLO ESTE ADEVARUL?!!!
Nu ma opun credintei de nici un fel si in nici un mod! Doar imi expun parerile atunci cand mi se cere sa cred. N-am nimic impotriva nimanui si nu vreau sa conving pe nimeni de nimic! Nici macar fata de copiii mei nu simt ca am OBLIGATIA de ai convinge ca parerile mele sunt cele mai bune sau adevarul. Din cauza asta nu inteleg DE CE CEILALTI SE SIMT OBLIGATI SA MA ''LUMINEZE''?!! DE CE TREBUIE SA CRED IN CEEA CE SPUNE MAJORITATEA?! De ce nu am voie sa aleg altceva?! De ce sa nu privesc si in alta directie? La aceste intrebari vreau raspunsuri, nu la ce fac sau nu fac eu, la ce sau cine sunt sau nu sunt eu.
Pe Iisus si pe altii ca el, o majoritate i-au judecat si ucis! De ce aceeasi majoritate nu a analizat cu atentie si mesajele transmise de ei? Deci...... ?????
A doua zi dupa ce am scris ''drumul drept'' am vazut un film care se numeste Jesus camp. Poate fi gasit pe unul din blog-urile pe care le urmaresc. Imi doresc, ca macar o parte din voi sa-l vada si apoi sa-mi spune-ti daca chiar sunt nebuna!:))

Drumul drept

Atee fiind, aud foarte des despre cat sunt de pacatoasa si cum o sa dau eu socoteala la judecata de apoi, cum o sa ard in focurile iadului sau la cine stie ce chinuri voi fi supusa in ziua cea de pe urma, in timp ce ei, cei care se straduiesc sa ma aduca pe ''drumul drept'', se vor bucura de beneficiile raiului!
Nu spun ca eu sunt cea care detine adevarul absolut si nu am incercat niciodata sa conving pe cineva ca parerile mele sunt singurele de luat in seama. Am multe intrebari fara raspuns si mai am inca multe altele de invatat, pentru a fi in masura sa spun cuiva ca trebuie sa creada ce spun eu.
Dar nu acelasi lucru se intampla si cu ceilalti. Mereu apare un crestin care se straduieste din rasputeri sa ma convinga de faptul ca sunt pe drumul gresit. Ca atare, de fiecare data revin cu intrebarea: tu de ce crezi?! Am obtinut diverse raspunsuri la aceasta intrebare, dar cel mai des am auzit: ''parintii nostrii, bunicii si strabunicii au fost crestini! ei ne-au spus si asa este!'' Bine, bine! Si mie mi-a spus mama ca exista Dumnezeu, dar tot ea mi-a spus si ca daca ''se atinge'' vre'unul (baiat!!!) de mine, s-a zis cu fecioria mea si am plans vreo doua luni de zile ca sunt insarcinata la 16 ani jumate (mi-a crescut inima cand am aflat ca n-am fost singura dobitoaca =)) ) dupa primul sarut si nu a fost adevarat!!! (Mai tarziu am ''cercetat'' si am aflat ca era nevoie de mult mai mult decat de-o ''atingere'' sau un sarut.:)) )
Dupa aceasta ''experienta'' am cercetat si celelalte spuse, indiferent de unde veneau. Deci, am cercetat si cum sta treaba cu crestinismul!
Am intrebat cam pe toti cunoscutii mei daca au citit biblia si nu am primit nici un raspuns afirmativ. Am intrebat din nou: si atunci de ce crezi?! Aceleasi raspunsuri! :))
Eu am citit-o, e drept, in urma cu foarte multi ani si nu m-a convins deloc de faptul ca mama, bunica sau strabunica ar avea intr-adevar dreptate. Dimpotriva, m-a facut sa-mi pun intrebari si sa caut raspunsuri. Mai mult, dupa toate astea, am ajuns la concluzia ca daca parintii nostrii ar fi crezut in extraterestri sau in fat-frumos, azi am fi fost o generatie care s-ar fi rugat la extraterestri sau la fat-frumos!:))
Nu am nimic impotriva credintei, fiecare este liber sa aleaga in ce crede sau in ce nu crede! Doar ma intreb: de ce nu putem pur si simplu sa primim informatia, fara a o transforma imediat in adevar sau neadevar?! De ce trebuie sa credem ca ceea ce spune majoritatea, este si adevarat, doar pentru ca e o majoritate?! Daca Dumnezeu este cel care ne-a creeat, pentru ce ne-a dat si inteligenta?! Ca doar sustinem ca suntem singurele fiinte cu asemenea inteligenta de pe planeta asta, ba unii chiar cred ca din tot universul! Daca tot ceea ce spune religia este adevarat, de ce nu-i iubirea absoluta si neconditionata cea care sa ne ghideze vietile?!!! De ce traim in felul in care o facem acum, fara sa ne folosim de inteligenta noastra pentru a crea raiul in viata asta, pe care deja o avem? Si mai sunt foarte multe intrebari...
Observ, si nu stiu daca e de ras sau de plans, ca toti credinciosii traiesc in ''frica lui Dumnezeu'', pregatindu-se temeinic pentru viata de apoi! Isi pregatesc bani multi, case cat mai pompoase, masini care mai de care si pomeni din ce in ce mai sofisticate! Toti sunt de comun acord ca ''nu iei nimic cu tine'', asta insa nu-i impiedica sa-si traiasca viata in acest fel, convinsi se pare, ca acesta este ''biletul'' pentru calatoria spre rai!
Nasol! Sau naspa!:)) In calatoria asta eu am sa merg cu nasul, caci uitandu-ma in jurul meu, bag de seama ca trebuie sa fie mare aglomeratie si la poarta raiului, si la poarta iadului, iar eu la coada nu stau!