NU AM TIMP

''Nu am timp'' sunt trei cuvinte care au devenit un fel de motto, o a doua natura a omului. Nimeni nu are timp, dar toata lumea face o gramada de lucruri. Octavian Paler a exprimat asta cat se poate de minunat in poezia "Avem Timp''. Cine n-a citit-o, sa o citeasca.
Dar cel mai mult, imi "plac" oamenii care nu au timp sa vada un film bun, dar cu siguranta au timp sa vada ultima ''telenovela'' Dan Diaconescu. Nu au timp sa citeasca o carte, dar au timp sa citeasca tot ce s-a scris vreodata despre Monica Columbeanu sau mai stiu eu ce "vedeta". Nu au timp sa stea de vorba cu copilul, insa au timp din belsug sa discute cu vecinul sau colegul despre orice tampenie care se numeste ''stire mondena''. Spune cuiva ca are timp pentru orice isi poate dori si se uita la tine ca la unul scapat din camasa de forta! "Esti nebun! Eu nu am timp pentru prostii, trebuie sa muncesc!" Dar au o gramada de timp sa se planga de faptul ca muncesc prea mult, ca viata e prea grea, ca politicienii ne fura, ca e criza finaciara, copilul nu asculta, relatia merge cat se poate de prost, ca exista prea multe regrete in viata lor, ca e.... ceva de plans!
Pai daca totul merge rau din cauza faptului ca NU AI TIMP, nu este timpul sa iei o pauza si sa faci o schimbare?!! Daca ai timp pentru regrete, cum de nu ai timp si pentru a scapa de ele?!!
Exista o carte care se numeste "Mi-as schimba viata, daca as avea mai mult timp". Nu am citit-o (inca), dar cred ca poate fi recomandata tuturor celor care au nevoie sa inteleaga faptul ca nu au timp pentru ca pur si simplu, NU VOR sa aiba timp. Timp avem cu totii, chiar mai mult decat ne imaginam. Avem nevoie doar de schimbare si de o reevaluare a ceea ce inseamna ''prioritate''. Caci asa cum spune de Mello, viata este ceea ce ni se intampla in timp ce noi suntem ocupati cu altceva!

Femeia si fericirea

Cu ceva timp in urma, imi spunea o prietena, citez: "abia astept sa scrii tu despre iubire, relatii...etc." Despre iubire nu stiu daca stiu sa scriu. Iubirea a ajuns ceva atat de rar incat, peste cativa ani s-ar putea sa nu ne mai aducem aminte nici macar cuvantul iubire. Sau poate ca mi-ar trebui o stare mai speciala pentru a scrie despre iubire. Dar despre relatii..... hmmm... probabil ca as putea scrie in fiecare zi. Si mai ales, despre femeile din aceste relatii! :)) In cele mai multe relatii, exista femeia care crede ca a fost nascuta doar pentru folosul umanitatii.
"Eu vreau sa fiu corecta'' Intrebare: dar cu tine insati, cand ai de gand sa fii corecta?
"Eu vreau sa-l ajut" Sa-l ajuti la menaj?!! Sau la ce?!
"Il iubesc si nu pot trai fara el" Draga mea, dar inainte de el erai moarta?!
"Emotional, sunt dependenta" Traim intr-o era avansata, dependentele sunt vindecabile!
"Este tatal copiilor mei" Asta imi place cel mai mult si mereu intreb: daca faceai copii in eprubeta, traiai toata viata cu eprubeta?!! =))
"Fara el n-am aer" Suni la 112 ca e gratis si vine nenea ala cu tubul de oxigen!
Apoi exista femeile care se straduiesc din rasputeri sa fie nefericite pentru orice tampenie care le trece prin minte.
"Nu mi-ai adus flori de ziua mea" si plange o saptamana pentru asta. Dragutza, zii mersi ca si-a adus aminte ca e ziua ta! Florile vor veni odata cu amanta, ca are ea grija!:))
"Nu m-ai scos in oras de 6 luni'' iara scandal o saptamana. Femeie, dar nu stii drumul spre oras si singura?!! Te asigur ca e mai distractiv cu fetele si nici nu risti sa fii uitata pe undeva.
"Ai venit cu 5 minute mai tarziu decat trebuia'' cu o mutra lunga pana in pamant. Cine spune ca trebuie sa-l astepti?!
"Prietenii tai nu-mi plac!" Normal, ca de-aia sunt prietenii lui si nu ai tai! Daca erau si prietenii tai, fii sigura ca ii placeai!:))
Dupa aia vin femeile care traiesc o viata intreaga convinse de ideea ca ''doar un barbat'' poate sa faca aia sau ailalta. Deci e musai sa ai unul pe langa casa omului, chiar daca mereu este nevoie sa chemi tamplarul, electricianul, instalatorul... etc sau face chiar ea totul, iar respectivul barbat nu foloseste decat pentru decor!
Si putem vorbi la nesfarsit despre motivele pentru care exista unele relatii. Mai simplu spus, exista mii de motive, unele intemeiate, altele neintemeiate, pentru care femeia este nefericita intr-o relatie, dar nu renunta la aceasta. Mai mult, nu face nici cea mai mica schimbare in ceea ce o priveste! De ce unele femei sunt asa? Habar nu am, dar tare as vrea sa aflu raspunsul! Aud mereu: ''m-am saturat!" As vrea sa le cred ca s-au saturat, dar nu pot. Eu stiu ca un om satul se ridica de la masa sau macar da farfuria de-o parte! Dar cand vad ca ele se aseaza mai bine sau chiar mai cer o "portie''.... nu pot sa cred.
P.S. Revin cu acest P.S. la cateva minute dupa publicarea acestui articol, pentru ca am gasit pe acest site niste raspunsuri care se aplica foarte bine si in relatii. Mai mult, raspunsurile vin de la un copil de 10 ani si cred ca sunt binevenite pentru toata lumea in general si pentru multe femei in special. Ce scrie acolo, ar trebui citit si rascitit, pana cand mintea va reusi sa inteleaga de unde vine ceea ce numim nefericire si de ce avem o viata pe care nu o dorim! Desi necesita un pic de timp, incercati sa nu va limitati numai la ce am scris eu, cititi si ce a scris el, merita!

Eu si telefonul meu

Adica despre mine si despre cat de bine ma pricep la incurcarea unui numar de telefon. Si nu numai! Incurc cu maaaare pricepere si ferestrele atunci cand vorbesc pe mess si ma pricep la fel de bine si la confundarea persoanelor!:)) Nu mi se mai intampla foarte des sa confund pe cineva pentru ca m-am invatat minte si ma uit cu atentie inainte de a face sau spune ceva, cuiva. In schimb, cand vine vorba de telefon........ nu-mi reuseste deloc! Cand pun mana pe telefon, nimeni nu poate fi sigur de destinatia apelului sau sms-ului meu, nici macar eu!:))
Deci sa povestim! Odata, intuneric fiind, l-am confundat pe sotul meu cu un altul si nu numai ca ''l-am mangaiat'' cu multa ''tandrete'' :d, dar i-am mai si soptit cu gingasie cateva cuvinte, la ureche!=)) Bietul om, i se taiase respiratia, i-a cazut tigara din gura, era grena la fata si balbaia niste scuze..=)) Si nu va ganditi la prostii!!!! Era intuneric doar pentru ca era seara, ieseam de la un film si era aglomeratie!:))
Anul trecut am avut un sef foarte tanar, doar 21 de ani. Ma suna intr-o zi, iar eu care doar incheiasem o convorbire cu o prietena care zisese ''te sun inapoi intr-un minut'' iau telefonul si raspund, fara sa ma uit la apel, bineinteles si zic: ''ia zii pasarica!'' la celalalt capat.....pauza!=)) Dupa ce isi revine zice: ''nu sunt pasarica, sunt Matei'' :))
Altadata, trebuia sa vorbesc cu doi barbati, cu unul despre niste usi, iar cu celalalt despre niste picioare pentru cada. Asa ca pun mana pe telefon si sun!:)) Sun la cel cu usile, nu raspunde. Sun la celalalt, nu raspunde. Sun din nou la primul si.....raspunde!!! Vorbim, de fapt eu vorbeam ca de la celalalt capat nu se auzea decat ''da, d-na! sarut mana, d-na!'' Mi-a cam dat mie cu virgula, dar dupa ce am spus ce aveam de spus si am stabilit intalnirea, am inchis linistita. Imi vad de treaba mai departe, cu gandul ca voi suna mai tarziu si la celalalt. Insa dupa vreo cinci minute, suna telefonul! Se aude o voce de barbat, foarte confuz, care zice: "sarut mana d-na, stiti.... aaaa... eeee...unde ziceati ca am pus usile alea?!!'' Eu (realizand imediat ca incurcasem numerele de telefon): "In gara, d-le! in gara! De ce dracu m-ai lasat sa vorbesc cinci minute la telefon, aiurea?!!!''=))
Astazi, caci asta m-a facut sa va povestesc aceste intamplari, sun la o fundatie. Imi raspunde un barbat, dar nu asta mi s-a parut ciudat, ci faptul ca zgomotul de pe fundal semana cu zgomotul unui santier!!!:)) ''Buna ziua, fiti amabil, sunteti fundatia...bla, bla?'' El: ''nu d-na, noi turnam fundatii, suntem societate de constructii''=)) Eu (convinsa ca formasem bine numarul) ''am numarul de telefon de la cineva, ce dracu' numar mi-a dat?!'' El: ''nu stiu d-na, dar noi nu suntem fundatia pe care o cautati, mai incercati!'' Eu: ''ok, incerc mai incolo, dar daca tot am gresit numarul si sunteti societate de constructii, de unde sunteti si ce construiti dumneavoastra, ca am si eu ceva de construit?'' =))
Probabil ca acum omul povesteste: ''bai, m-a sunat o nebuna azi, cauta o fundatie dar are si ceva de construit...''=))
Dupa toate astea, fiica-mea care asistase la discutie, imi spune: ''mai, tu ai asa un talent innascut la a incurca telefoanele, ce n-ai vazut!!! Ma tem ca daca iti vine vreodata ideea sa suni la vreun sex shop, tie cu siguranta iti raspunde vreo biserica!''=))

Gura lumii...

Zice lumea ca eu as avea ceva personal cu barbatii! "Tu ii critici mereu pe barbati, de ce?" "Iar i-ai atacat pe barbati!!" Si tot asa...
N-as vrea sa creada cineva ca sunt vreo feminista convinsa si ca am comentarii numai la adresa barbatilor! Nuuuuuuu, departe de mine asa ceva! Imi este cat se poate de clar ca exista si femei care au fost gresite la nastere, dar daca facem o comparatie, procentul femeilor gresite este incomparabil mai mic decat procentul barbatilor gresiti!
Nu ii critic pe barbati! Nu am absolut nici o problema cu ei!!! Imi sunt foarte dragi, ii simpatizez si pe unii dintre ei chiar ii iubesc! Simplul fapt ca le observ ''calitatile'' si comentez despre ele, nu inseamna ca-i urasc sau am vreo problema in ceea ce-i priveste! Chiar sunt in stare sa recunosc un barbat adevarat, atunci cand il intalnesc, desi asta se intampla atat de rar incat am inceput sa uit cum arata!:)) Recunosc si faptul ca uneori sunt putin... scorpie cu unii dintre ei, dar asta nu se intampla din cauza ca as avea ceva cu ei sau din ura. Pur si simplu, eu nu stiu sa refuz si ca atare le ofer ceea ce cauta!:))
Si nu cred ca perceptiile mele despre barbati sunt gresite, pentru ca de-a lungul timpului, am constatat ca marea majoritate a femeilor, indiferent de varsta, au aceeasi perceptie. Daca perceptia femeilor despre barbati ar fi gresita, credeti ca s-ar mai fi inventat bancurile de mai jos?!
''Un individ isi suspecta sotia ca avea un amant.. Intr-o zi se hotari sa vina acasa la o alta ora decat de obicei si a surprins-o dormind cu alt barbat.
Scoase revolverul cu grija, ca sa nu-i trezeasca...il arma...si cand era gata sa traga primul glont...incepu sa se gandeasca....
In ultimul timp, isi daduse seama ca viata lui de barbat casatorit, se imbunatatise.
Sotia nu-i mai cerea bani sa cumpere mancare, nici pentru haine, bijuterii sau pantofi, cu toate ca aparea mereu cu o rochie noua, o bijuterie noua sau sandale la moda.
Copiii schimbasera scoala publica din cartier, cu o scoala privata , intr-un cartier elegant al orasului.
Ca sa nu mai spunem, de noua masina pe care sotia o achizitionase, in ciuda faptului ca de 4 ani nu-i mai crescuse salariul si el nu i-a mai dat nici un ban in ultima vreme.
Iar de provizii, ce sa mai vorbim. Niciodata nu a avut atata abundenta in casa, ca in ultimele luni.
Si plata luminii, apa, telefon, internet, mobilul, carduri de credit, de cat timp nici nu mai auzise vorbind despre ele....
Sotia lui era o combinatie intre Nicole Kidman, Katherine Zeta Jones si Elizabeth Hurley. O nebunie, delicioasa, apetisanta si dorita.
A pus arma inapoi cu aceiasi grija ca sa nu-i trezeseasca si a iesit din camera incetisor.
S-a oprit in usa salonului. A aprins o tigara, a reflectat un pic si si-a zis :
"Tipul plateste chiria, supermarketul, educatia copiilor, facturile casei, masina! Toate cheltuielile casei! Eu ma culc cu ea in fiecare zi..."
Si, iesind din casa lui, trase concluzia:
“- La naiba ! INCORNORATUL este EL!”

Un barbat zbura cu un balon cu aer cald si la un moment dat si-a dat seama ca s-a ratacit. A coborat pana aproape de pamant si a zarit o femeie pe o pajiste. Apropiindu-se de ea, el i-a strigat:
-Fii amabila, poti sa ma ajuti? Am promis unui prieten ca ma intalnesc cu el, dar nu mai stiu unde ma aflu.
Femeia i-a raspuns:
-Te afli intr-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri inaltime. Te gasesti intre 40 si 41 grade latitudine nord, si intre 59 si 60 de grade logitudine vest.
-Ei, probabil esti inginera de profesie! spuse omul din balon.
-Asa este, raspunse femeia, dar de unde stii?
-Pai tot ce mi-ai spus este corect din punct de vedere tehnic, dar tot n-am idee ce-as putea face cu informatiile de la tine si sunt tot in ceata. Sa fiu sincer, nu m-ai ajutat deloc. Ba chiar pot spune ca m-ai tinut pe loc degeaba.
Atunci femeia i-a raspuns:
-Dar tu trebuie sa fii director!
-Asa este, raspunse barbatul, dar de unde stii?
-Pai nu stii unde te afli si nici incotro te indrepti. Te-ai ridicat la inaltime profitand de o flama care a incins situatia. Ai facut o promisiune pe care nu stii cum ai sa ti-o tii si te astepti ca oamenii de sub tine sa-ti rezolve problema. Adevarul este ca te afli exact in locul unde te aflai cand am inceput discutia, acum 1 minut, dar brusc constati acum ca asta este din vina mea.
Eu nu cred!:))
P.S. Nu sunt eu autorul bancurilor, dar nu pot preciza sursa pentru ca nu o cunosc. Desi.... ceva imi spune ca autorul ar putea fi de gen masculin!:))

BARBATUL

SENSUL VIETII DE BARBAT,
FEMEI CAT DE MULTE IN PAT!
ALBE, NEGRE, BRUNE, BLONDE
DOUA, NOUA, ZECI SI SUTE!

EI VISEAZA CA NEBUNII
CA FEMEIA-I OBIECT
IARA EI, STAPANII
CUMPARA DIN MARKET!

SI CE VIS.... E CHIAR COSMAR!
CAND CONSTATA SUPARATI,
CA FEMEIA NU-I DE DAR
SI-I CHIAR GREU DE CUMPARAT!

DAR SE STRADUIESC DIN GREU,
SE FRAMANTA SI ALEARGA,
MAI CEVA CA LA TURNEU,
DOAR FEMEILE SA CADA!

SI SE-AGITA, MARI COCOSI,
CA AU DRES SI C-AU FACUT,
SE MANDRESC SI SUNT FALOSI,
CATE-AU FOST SI LE-AU AVUT.

DAR CE N-AM INTELES VREODATA,
CU ASA COLECTIE BOGATA,
DUPA MII DE ANI, BIETII DE EI,
CUM NU STIU NIMIC DESPRE FEMEI?!!

P.S. Ignorati fotografia! E trucata, asa ceva nu s-a inventat!

August Rush si Luptatorul pasnic

Imi plac foarte mult filmele, mai ales documentarele si cele care au ceva de spus. Acum ceva timp, rasfoiam in cautarea unui nou film (pentru mine nou!) si am gasit. Chiar doua! Sunt doua filme care pe mine m-au impresionat profund si mi-au aratat inca o data ca mereu avem ceva de invatat, indiferent de unde sau de la cine vine invatatura!
Primul film se numeste August Rush si are in rolul principal un copil care ne invata despre puterea iubirii si a muzicii, despre ce inseamna puterea unui vis, a unui gand si despre faptul ca doar alegerile fiecaruia conteaza. Un copil care are curajul sa faca alegeri riscante, dar nu renunta nicicum la dorinta lui cea mai mare, convins ca urmand sunetul muzicii isi va indeplini visul de a-si gasi parintii.
Al doilea film este Luptatorul pasnic, un film plin de umor si magie, despre un gimnast cu multe realizari in domeniu, dar care realizeza la un moment dat ca are nevoie sa invete cum sa traiasca si ca de fapt, doarme si a venit vremea sa se trezeasca. Mi-a placut atat de mult incat l-am vazut de trei ori in decurs de o saptamana, iar cea de-a doua parte, chiar de patru ori!:)
De ce scriu acum, desi au trecut vreo doua saptamani de cand le-am vazut? Pentru ca am asteptat ca vina si cartea, carte care se numeste Calea luptatorului pasnic si pe care cu greu am reusit s-o gasesc. Acum savurez cu mare placere cartea si prin bunavointa editurii Mix, voi reveni cu extrase din carte.